Spitalul judetean Constanta. Never again!!!!

In aceasta vara am avut prima problema de sanatate a lui Thomas mai grava. Asa cum sunt legile lui Murphy s-a nimerit atunci cand eram la mare si in weekend-ul de Sfanta Maria. Nu mai bine stateam noi cuminti acasa?Pentru ca erau destul de multe zile libere iar copilul e fan apa, am zis sa mergem la Mamaia. Am ajuns bine, fara aglomeratie.

In prima zi era destul de urat asa ca ne-am jucat mai mult in interior.

Dimineata, ziua 2. Eram prin camera, coborasem la micul dejun. Micul dejun il luam doar noi pentru ca eu ii dadusem lui Thomas un bol de cereale in camera. La mic dejun a mancat un croissant si a baut putin din fresh-ul meu de portocale. Urcam sa ne schimbam de plaja, moment in care il lasam sa se plimbe prin camera. Asa il lasam mereu, nu neaparat stam in spatele lui. Deodata aud un planset si o cazatura. Cazuse in cabina de dus cu capul de gresie. Bineinteles ca a plans foarte rau, l-am controlat, nu parea sa aiba nimic vizibil. Plansul a incetat cand i-am dat un biscuite deci am presupus ca nu era nimic grav. L-am echipat de plaja, cu bluza de protectie uva si uvb, pantaloni la fel, sapca de protectie iar la plaja bineinteles la umbra pentru ca nici eu nu sunt fan soare. La 11 am plecat de la plaja pentru ca niciodata nu am stat cu el dupa ora 11. Mai tragem de timp si la 12 ne punem la masa. I-am luat o ciorba de vacuta la pranz. Cat timp eram la masa, ii vad pe ai mei in piscina. Veselie mare pe capul lui Thomas. Au stat cateva minute in piscina si dupa am urcat cu el sa-l culc. Taica-su a ramas la plaja. Era super vioi, ca de obicei, Thomas ma refer. Ajungem in camera, il pun pe olita, nu face nimic. Aia e, sigur face seara. Il culc. Adoarme dar de cateva ori se trezeste plangand, nu-si gasea locul. Dupa 2 ore jumate era ca si cum incerca sa se trezeasca dar nu putea. Incerc sa-i dau iaurt, nu voia. Il chem in camera pe sotul meu sa se uite si el la Thomas. Thomas era intr-o stare de somnolenta, nu era interesat de nimic, nu voia sa faca nimic, voia doar sa doarma. Vorbim despre un copil extrem de energic iar el 70% din zi o petrece afara. Il imbracam sa iesim cu el la locul de joaca. Nu era interesat. Voia doar sa inchida ochii. Stiind ca dimineata avusese lovitura la cap, m-am gandit ca ceva s-a intamplat. Ii zic lui Cata si hotaram sa mergem la spital. In masina ma chinuiam sa-l tin treaz. Stiam ca in cazul loviturilor la cap nu e bine sa-ti pierzi cunostiinta. Incercam sa-i arat tot felul de lucruri dar nu-i pasa catusi de putin. Il lua somnul. Eram panicata. Ajungem la cel mai mizerabil spital pe care l-am vazut pana acum. Aici includ si caracterul medicilor care ne-au vazut: Spitalul Judetean Constanta! Nu aveti ce cauta acolo! Ajung cu Thomas pe brate, dormea. Eu plangeam. O sala plina de oameni, ma duc la registratura, spun ca am nevoie urgent de un medic, a cazut si s-a lovit la cap. Doamna nici nu ridica ochii din hartii si imi cere certificatul de nastere al copilului. I-am transmis ca sunt in vacanta si ca nu umblu cu certificatul dupa mine dar am o urgenta si vreau un medic. Imi transmite ca fara certificat nu ma ajuta si cum am indraznit sa ma prezint fara. Moment in care incep sa tip ca vreau un medic acum si ca nu ma intereseaza birocratia lor. M-a auzit un medic de pe ambulanta, l-a smuls pe Thomas din bratele mele si a fugit cu el la pediatrie urgenta. L-a consultat doamna de acolo, mi-a transmis ca trebuie CT. Fara CT ei nu se pot pronunta. La cum arata spitalul nici nu vreau sa ma gandesc cat de vechi era acel aparat. I-au facut o radiografie la cap, nu i-a iesit nimic. Ce va povestesc aici, s-a intamplat pe parcursul a 6 ore. Sunt atat de nervoasa cand scriu acest articol pentru ca retraiesc toate emotiile de atunci. Mi-au spus sa stau sa astept sa vina neurologul. Am asteptat si asteptat. Intr-un final vine, nu se uita deloc la Thomas, ii spun ce s-a intamplat. Imi zice sec: CT. Ca s-a saturat de oameni care ii irosesc lui timpul pentru ca refuza investigatiile. Ct-ul emite niste radiatii. Nu vorbim de o simpla ecografie. Voiam sa fac acest CT undeva unde stiam sigur ca este un aparat nou, nicidecum intr-un spital precum acela. Va spun, atat de urat s-a purtat cu noi acel mare profesionist incat mi s-a luat de tara asta! Sincer! Contribui atat de mult la asigurarile de sanatate si nici macar un colesterol nu-mi fac la stat! Hotarasc cu sotul meu sa plecam din acel cosmar si sa mergem la hotel. Thomas dormea dus. De regula, daca latra Muffy sau daca aude un zgomot mai puternic, Thomas se trezeste instant. Aici nu avea nici o treaba. Dormea lemn! Ajungem la hotel, il pun in pat. Era 10 seara. Ii spun sotului meu ca vreau acasa, aici nu e bine. Eram sigura ca si a doua zi va fi la fel. Ne apucam sa facem bagajul, am facut zgomot evident, Thomas nimic. Il imbrac incet, ducem bagajele la masina si la 11 plecam spre Bucuresti. La 00.30 eram acasa. Il culc si ma rog sa fie bine cand se trezeste. Nu mai mancase de 12 ore…