La 24 de ani am oprit anticonceptionalele. Am zis sa astept 6 luni, poate vine menstra. In fiecare luna in care ciclu nu venea , ma entuziasmam si in sinea mea credeam ca sunt insarcinata . Trecuse un an si nimic.
La 24 de ani am oprit anticonceptionalele. Am zis sa astept 6 luni, poate vine menstra. In fiecare luna in care ciclu nu venea , ma entuziasmam si in sinea mea credeam ca sunt insarcinata . Trecuse un an si nimic.
M-am programat la un doctor foarte ok, il recomand cu tot dragul.
M-am internat dimineata la ora 7. In salon mai erau 2 femei. O doamna care avea un fibrom , mai in varsta si o doamna mai tanara care deja avea un copil acasa iar din pacate sarcina actuala era suspecta ca ar avea un defect genetic si prin urmare a fost indrumata tot catre chiuretaj.
Ma numesc Laura, am 31 de ani si pana de curand am suferit de infertilitate 🙂 Cand am scris aceasta fraza, m-am simtit de parca eram la o intalnire AA, intr-o incapere plina cu alte persoane care imi impartasesc suferinta.
In schimb, sunt singura in Spania, cu un copil de un an si aproape 2 luni langa mine, care se joaca linistit. Copil obtinut dupa 6 ani de tratamente, durere, suferinta si dezamagiri. Lacrimi. Sa nu uitam de ele. Cu galeata!!!