Nu am mai scris de vreo 3 luni pentru ca m-a macinat un sentiment de vinovatie si nu ma puteam obisnui cu acest sentiment, a fost ceva nou pentru mine si nu am mai simtit sa scriu, insa ieri, cineva mi-a dat curaj din nou sa scriu aici.
Ma numesc Laura, am 31 de ani si pana de curand am suferit de infertilitate 🙂 Cand am scris aceasta fraza, m-am simtit de parca eram la o intalnire AA, intr-o incapere plina cu alte persoane care imi impartasesc suferinta.
In schimb, sunt singura in Spania, cu un copil de un an si aproape 2 luni langa mine, care se joaca linistit. Copil obtinut dupa 6 ani de tratamente, durere, suferinta si dezamagiri. Lacrimi. Sa nu uitam de ele. Cu galeata!!!