Apelarea la straini
Apelarea la straini
Printr-o coincidenta, mama citise un articol cum ca un medic faimos din Viena tine consultatii la o clinica privata din Bucuresti care ironia sortii, era la 5 minute de casa. Acum clinica nu mai exista din cauza unor nereguli.
Am sunat si mi-am facut o programare. A durat 2 luni sa ajung sa intalnesc medicul respectiv
Mi-au transmis o lista de analize necesare si asteptam cu interes consultatia
In decursul consultatiei am aflat ca singura sansa pentru mine, pentru noi, este FIV-fertilizarea in vitro. Lipsa menstruatiei inseamna si lipsa ovulatiei totodata, sotul avea si el diverse probleme si ca sa nu mai pierdem timpul…deja cred ca trecuse un an si..am zis hai sa incepem. Alaturi de aceasta somitate austriaca era o doamna doctor care m-a ajutat mai mult decat as fii cerut eu pe tot parcursul anilor de chin. Si care este un personaj important in #povesteamea, o sa explic la momentul oportun.
Bun…deci fertilizare in vitro. Ce e aia? Ce trebuie eu sa fac? Ce rezultate pot avea? Ce inseamna asta pt organism? Aveam o gramada de intrebari in cap.
Cumva mi se parea ca sunt prea tanara ca sa trec prin asa ceva. In jurul meu nu mai auzisem pe nimeni sa vorbeasca despre asta. Era un subiect tabu. Cum? Nu poti sa faci copil? Esti o ciudata, privita suspicios. Credeti-ma asa a fost.
Vine si schema de tratament
Injectii 10 zile in burta cu hormoni. Analize hormonale si ecografii in zilele cerute de ei si la finalul celor 10 zile urmeaza trigger-ul (injectia de declansare a maturare a foliculilor) si dupa aceea la fix 24 de ore vine punctia. Punctia. Nu eram ft constienta despre tot acest tratament,eram pe genul: fac injectii,fac punctia si gata. O sa fiu gravida. Oooo dar ce simplu ar fi fost
