Ce a urmat dupa

Dupa histeroscopie mi-am continuat viata,eram si la facultate in anul 3 la Drept. Sesiune, teste, examene, proiecte. Mi-au facut bine, m-au ajutat sa ma gandesc la altceva

Vine aprilie, repet interventia, totul a decurs bine. In sfarsit!

Acum trebuia sa le dam un raspuns. Cand vrem sa facem un alt embriotransfer. Voiam in Mai. De ziua sotului meu. Dar cum niciodata nu iese asa cum iti propui,nu a fost sa fie.

In timp ce ma pregateam pentru luna Mai, mergeam la ecografiile cerute de ei iar medicul meu din Romania ma consilia aici. Surprinzator, o analiza care mie mi-a iesit mereu bine si anume, endometrul sa fie trilaminar, de data aceasta nu era. Erau doar 2 linii. Medicul a spus ca imi recomanda sa mai astept, sa nu-mi bat joc de embrioni. Va dati seama ca eu iar am fost dezamagita, chiar imi doream sa se intample atunci. Ce sa facem? Am profitat si am plecat cateva zile la Cannes de ziua lui. Stiti cum noi mereu alegeam sa plecam. Si am asteptat sa fie totul bine.

De data asta s-a hotarat luna Iulie. Deja ne rezervasem sa plecam cu nasii nostri in Mallorca o saptamana iar dupa aceea noi zburam la Valencia pentru embriotransfer.

Nu stiam exact data, stiam ca va fii la inceput de Iulie. Ma suna cei din Valencia sa-mi spuna ca transferul va avea loc pe 13 Iulie. 13!!! Stiti pe cat sunt eu nascuta? Pe 13 August. Am zis ca e un semn. Trebuie sa fie un semn! Ne luam biletele de avion sa fim pe 12 Iulie acolo. Ajungem pe 12 in Valencia, ne cazam la hotelul la care stateam mereu si unde toata lumea stia de ce suntem acolo si pe seara,inainte sa iesim la restaurant, vad pe ecranul telefonului, numar din Valencia. Ma sunau sa-mi comunice ora embriotransferului. Ii spusesem dinainte sotului meu: fii atent ca daca va fi ora 13 asta e! va reusi!

Mai are sens sa va spun? Mi-au comunicat la telefon ca transferul va avea loc la ora 13. Pe 13 Iulie. Stiti la ce ora sunt eu nascuta? La ora 13. Pe 13 August. Incepusem sa plang. Ca niciodata. Era ceva. Simteam altceva. Dumnezeu mi l-a trimis. Eram atat de sigura ca eu voi pleca insarcinata de acolo.

Vine ziua 13, mergem la clinica, iar cu 2 litri de apa dupa mine. Eram vesela, pozitiva, glumeam cu asistentele, eram asa cum trebuia sa fiu demult. Se efectueaza embriotransferul. Ma dau jos de pe masa, ii spun lui Cata: gata! Sunt insarcinata! 🙂

Am mai stat 2 nopti la valencia, tin minte ca inca din prima noapte am inceput sa ma duc la baie, lucru care nu mi se intampla frecvent. Cand am iesit atunci seara la restaurant, i-am spus ospatarului ca vreau mancarea bine facuta pentru ca eu sunt insarcinata si nu am voie sa mananc crud 🙂 Va dati seama? Eram cu 2 embrioni in mine doar de vreo 6 ore iar eu deja spuneam ca sunt gravida. Asta m-a ajutat!

Trebuia din nou sa astept 10 zile pentru a face testul de sarcina. Iar emotii. Iar grija la ce mananci, sa nu ridici, sa nu-ti fie prea frig sau prea cald etc. in tot acest timp luam ovule cu progesteron pentru fixarea sarcinii.

Fac testul evident dimineata la ora 7 eram la Synevo. Purtam o rochita alba si sandale roz si eram de o veselie nemaintalnita. Astept . Mi-au spus ca dupa ora 12 primesc rezultatele. Verificam incontinuu inbox-ul.

Primesc mailul. Off Doamne. Asta era. Deschid . Sunt gravida!!!!!!!!!!!!!

Deci imi venea sa tip de fericire, iar reiau telefoanele: Cata, mama si medicul meu de aici. Le scriu si celor din Valencia si astept indicatiile. Trebuia sa repet testul intr-o saptamana si daca valoarea era in crestere atunci in 3 saptamani trebuia sa merg la ecografie. Pluteam. Va jur. Nu-mi mai simteam pamantul sub picioare.

Repet testul intr-o saptamana, valoarea era foarte mare. E clar. Sarcina se fixase. Acum asteptam cuminte ecografia. Mai tineti minte ce va spuneam ca degeaba imi fac eu planuri? Din nou Dumnezeu avea alt plan pentru mine dar da,asta era sarcina care mi l-a adus pe Thomas!

Problema era ca ecografia a decurs cumva altfel…