Prima luna

Prima luna acasa cu bebe Thomas. Ce sa va spun? Eram in paradis.

Cele mai dificile momente la inceput mi s-au parut cele in care eu trebuia sa ii furnizez laptele. Doamne, a fost cumplit. Tot respectul meu pentru mamele care alapteaza si o fac cu atata usurinta. Eu am urat fiecare moment dar am zis ca atat cat o sa pot face asta, o sa-i dau. La inceput plangeam de durere. Nu reuseam nicicum. Am chemat pana si un consultant in alaptare si nu pot sa spun ca mi-a spus lucruri pe care nu le-as fi putut afla de pe Youtube.

Din cauza ca aveam foarte mult lapte, Thomas nu reusea sa manance si de multe ori sfarseam prin a folosi pompa si a-i da prin biberon. El manca din orice tetina, orice biberon, mancare sa fie 🙂 Nu era pretentios.

Manca o data la 2-3 ore. Cat am fost gravida, la recomandarea nasei spirituale, am citit o carte foarte interesanta in ceea ce priveste primele luni de viata ale bebelusului. Totul era atat de logic acolo incat am zis clar, asa trebuie sa fac si eu. Acum va intreb: cam cat credeti ca am respectat din cartea aceea? Va raspund tot eu: absolut nimic! Nimic?? Cum nimic? Totul era atat de bine in teorie dar practica…ei practica e cu totul si cu totul alta poveste.

In carte scria sa nu adormi copilul imediat ce i-ai dat sa manance. Pentru ca in acest fel el va asocia biberonul cu somnul. Spunea ca macar cateva minute trebuie sa faci exercitii cu el sau joaca. Cine a mai tinut cont de asa ceva? Bineinteles ca nu am respectat asta si credeti-ma ca am avut de suferit. Singurul lucru pe care l-am respectat din carte a fost sa nu-i fac intuneric complet in camera pe somnul de dupa amiaza si nici sa nu fie liniste cand doarme, ca el sa aiba capacitatea de a se culca indiferent de situatie.

Sa-l culci in patutul lui! Da da! Thomas are o camera foarte frumoasa in care nu a dormit nici macar jumatate de noapte. Cand l-am adus in prima zi acasa, mi se parea atat de mic si camera atat de mare incat nu-mi venea sa-l las singur acolo. Si uite asa se fac 1 an si 4 luni de cand doarme cu mine si nu vreau sa-l vad plecat prea curand. Recunosc ca am facut-o si din comoditate pentru ca noaptea trebuia hranit la 12, la 3, la 6. Si mi-era mult mai comod sa-l am langa mine.

Cea mai buna inventie pentru mame este Baby Brezza. Cititi despre el. Este life saver si va scuteste de mult timp.

Eu noaptea ma trezeam, foloseam pompa, Cata ii dadea sa manance, sterilizam pompa, puneam laptele in frigider, spalam tot si ma pregateam pentru urmatoarea masa. Am facut asta timp de 3 luni cand mi s-a oprit laptele si a fost cea mai fericita zi de cand s-a nascut el. Stiu ca poate e urat ce am scris dar chiar asta am simtit. Nu mai suportam. Eram atat de obosita, sanii ma dureau, cand te duceai la dus, curgea lapte. Pentru ca da, nimeni nu-ti spune, dar exista si parti neplacute in acest alaptat. Nu am facut nimic ca sa opresc lactatia din contra am luat pastile din plante pentru a o stimula dar efectiv uram acest procedeu. Si nu am simtit nici o conexiune cu copilul, nu-mi placea sa ma vada altii cand il alaptez si deci orice iesire pentru mine era un stres pentru ca trebuia sa calculez astfel incat sa nu ma prinda masa lui prin oras. Puteti sa ma judecati dar cand am luat hotararea de a scrie, am zis ca voi scrie bazandu-ma pe sinceritate si nu sa scriu pentru a da bine in ochii vostri. Altfel nu ar fi avut nici un sens acest blog.

In primele 2 saptamani acasa, am vizitat nici mai mult nici mai putin de 7 pediatri. Fiind noua in acest domeniu, nu stiam exact ce trebuie sa caut dar ma bazam pe intuitie asa cum m-am bazat si pana acum. Unii mi s-au parut supeficiali, altii prea negativisti. Nu eram multumita de nimeni. Norocul meu a fost cu un agent imobiliar cu care mai colaborez, ma intreba cum ma simt in noua postura de mamica si i-am spus ca am dificultati in a gasi un pediatru. El mi-a recomandat-o pe pediatra cu care colabora de 7 ani si era foarte multumit. Zis si facut. Ce mai conta inca o incercare. Mie imi convenea ca venea acasa. Eu asta cautam. Va spun sincer, iarna, cand sunt zapezi sau toamna ploua si ai copilul racit, ultimul lucru pe care vrei sa-l faci este sa-l pui in masina si sa mergeti la spital. Mai ales ca vii cu ceva si poti pleca cu altceva. Am sunat-o si am stabilit o intalnire si mi-a placut de dansa instant. Este exact pe stilul meu. Panicata atat cat trebuie, nu ceva dus la exrem 🙂 Mi-a placut si cum s-a purtat cu Thomas si am marele avantaj ca este doar la un telefon distanta. Mereu mi-a raspuns la toate intrebarile idioate si mereu m-a sfatuit prompt atunci cand aveam nevoie de indicatii. Vaccinurile tot dansa i le face pentru ca eu ii comand vaccinurile din Germania si vin direct acasa.

Din cauza lui Catalin care raceste o data la 10 ani si care s-a gandit el ca cel mai bine este sa raceasca atunci cand vii cu copilul acasa, Thomas a facut o bronsiolita acuta la varsta de 2 saptamani. Pediatra a venit, ne-a dat tratament care includea aerosoli cu adrenalina si ser fiziologic.. M-am descurcat like a pro pentru ca mi-a spus la vizita ulterioara ca la cat de firava paream, nu credea ca sunt in stare sa-l pastilez asa cum trebuie si urmatorul drum era catre internarea intr-un spital. Sa vedeti ce m-am umflat in pene. Eram tare mandra de mine 🙂 Glumesc. Important era ca Thomas a trecut cu bine peste acest incident si asta ramane cea mai grea raceala a lui de pana acum.

Am iesit zilnic cu Thomas afara indiferent de vreme. Nu i-am pus caciula in casa iar sosete am folosit o putina perioada de timp. Manusi nici atat. Daca tu nu ai sosete in picioare la 30 de grade atunci nici copilul nu trebuie sa aiba. Am evitat intre-adevar aerul conditionat si orice persoana care venea la noi trebuia sa fie clinic sanatoasa :). Numai un stranut daca auzeam si erai poftit afara :))

Thomas s-a trezit in fiecare noapte ca sa manance pana acum 2 saptamani. Nu va imaginati ce inseamna oboseala si lipsa somnului pana nu ai un copil care inca nu doarme noaptea la varsta de un an. A fost tare greu pentru mine si de-abia atunci iti dai seama cat de pretios este somnul. in curand face un an si 4 luni si tot se trezeste noaptea dar nu ca sa manance ci pentru ca este in plina eruptie dentara.

Eu cred ca a fost mai bine asa, sa nu-l cocolosesc si sa nu-l imbrac excesiv. Acuma fiecare face cum considera, nu sunt in masura sa dau sfaturi, eu doar spun Povestea mea.