Primul chiuretaj
M-am programat la un doctor foarte ok, il recomand cu tot dragul.
M-am internat dimineata la ora 7. In salon mai erau 2 femei. O doamna care avea un fibrom , mai in varsta si o doamna mai tanara care deja avea un copil acasa iar din pacate sarcina actuala era suspecta ca ar avea un defect genetic si prin urmare a fost indrumata tot catre chiuretaj.
Nu va exagerez, am plans de cand am semnat consensul pt anestezie si pana am plecat acasa. Nu ma puteam opri . Desi eram constienta ca eu nu aveam un copilas in burtica dar socul era atat de mare incat nu ma puteam controla. Am fost cu mama mea si cu sotul. Interventia a decurs ft bine, recuperarea la fel iar ca sa uit de tot ce mi s-a intamplat, am plecat in Seychelles.
A fost un cadou de la mama mea si ce bine a fost. Eram invidiati de toata lumea pt cat calatoream dar oamenii nu stiau ca am fii dat toate calatoriile din lume numai sa ne ajute Dumnezeu sa avem un copil. Cei din jur intrebau insistent: da voi pe cand un copil? Dar voi chiar nu vreti copil? Oameni buni, nu mai puneti aceasta intrebare daca nu cunoasteti situatia, nu stiti ce era in sufletul meu cand mai mergeam la un eveniment si inevitabil venea aceasta intrebare.
O data cu conditia mea, am invatat sa nu judec! Sa nu judec alegeriile nimanui! Sa nu judec actiunile sau din contra lipsa de actiune a celor din jur. Nu am de unde sa stiu situatia lor, nu cunosc dorintelor lor iar fiecare este liber si unic pe lumea asta!
