Cele care ma urmariti aici si pe Instagram, stiti ca am inceput acest jurnal online din dorinta de a va insufla si voua curajul de a nu renunta la visul vostru de a avea un copil.

Am lipsit. Mult! Dar cu tot ceea ce se intampla in jurul nostru acum parca pur si simplu nu am mai avut puterea si energia necesara pentru a ma implica si aici. Eu mentin in continuare legatura cu fetele care imi scriu pe Instagram si incet incet m-am mobilizat pentru a reveni in forta si aici pe blog.

Atunci cand dorinta de a avea un copil isi face simtita prezenta si trec 12 luni de incercari fara nici un rezultat, indicat este sa apelam la un medic ginecolog care ne va recomanda anumite analize.

Recunosc, de cand cu aceasta pandemie nu prea am mai avut inspiratie sa scriu. In primele saptamani ma uitam non stop la stiri, verificam sursele pe internet, cate cazuri au mai aparut intre timp samd.

Cred ca am mai scris despre meniul lui Thomas acum ceva timp, in perioada lui de bebelus, acum insa lucrurile s-au schimbat si probabil vor continua sa se tot schimbe pe parcursul anilor.

Ce sa zic…azi 26 Martie este ziua puiului meu! A venit intr-o zi de Luni la ora 14 dupa ce deja se declansase natural travaliu.

Dupa cum stiti, noi stam acasa pentru ca recunosc imi este teama de tot ceea ce se intampla acum in lume. Numai ca pe Thomas imi este foarte greu sa-l tin in casa.

Suntem in data de 15 Martie 2020 iar ieri, presedintele Romaniei, a declarat ca de luni 16 Martie va incepe starea de urgenta pe teritoriul Romaniei. Scriu pe un fundal de sirene de ambulanta cu inima stransa nestiind ce se va intampla de maine! Imi este teama…

De cand am inceput acest jurnal online, foarte multe fete au simtit ca mi se pot confesa despre problemele pe care le au, despre visul lor de a avea un copil sau despre diverse operatii de le-au efectuat.

Thomas a fost un copil nascut la termen cu o greutate de 3.850 si 56 cm. A pasit in aceasta lume cu nota 10 in urma unei nasteri ce s-a declansat natural. Doamne…ce dureri!

Ma bate gandul de ceva timp sa scriu pe acest subiect, e o intrebare pe care mi-am adresat-o in trecut si chiar saptamana trecuta am vorbit cu sotul meu pe aceasta tema.

Daca ai facut procedura de fertilizare in vitro si din diverse motive, personale sau medicale, alegi sa faci transferul la cateva luni sau chiar ani distanta, acest lucru este posibil prin congelarea embrionilor.

Cu totii am auzit de depresia postnatala de care sufera proaspetele mamici dar nimeni nu vorbeste si de cea suferita de partenerii acestora pentru ca da, se poate ca si ei sa sufere de depresie postnatala.

Desigur, se poate intampla sa dureze saptamani, luni sau chiar ani pana sa reuseasca un tratament, pana sa gasesti clinica potrivita pentru tine.

De regula este o intrebare pe care toate viitoarele mamici si-o adreseaza dupa ce au efectuat un tratament de fertilizare in vitro si au trecut si acele 5 zile de la punctie si trebuie sa ia o decizie. Sau au fost nevoite sa congeleze embrionii ( cazul meu) si au avut suficient timp de gandire.

De cand am inceput aceasta confesiune, multe persoane mi-au scris pe Instagram sa ma intrebe de tratamente, medici, sa mi se confeseze si ele la randul lor despre problemele pe care le au si daca le-as putea oferi un sfat, o recomandare.

Da da si iar da!!!

Stresul, fumatul, alcoolul, mancatul nesanatos, sunt factori care pot contribui la intarzierea venirii pe lume a unui copil si care iti afecteaza grav sanatatea ta dar si a celor din jurul tau(aici ma refer la fumat).

Da! De ce nu?

Fertilizarea in vitro, dupa varsta de 40 de ani vine in urma unor ani de infertilitate ai pacientei respective sau poate nu a gasit barbatul potrivit pana la varsta aceasta sau s-a axat pe alte lucruri mai importante, din punctul sau de vedere.

Chiar ni se potriveste acest titlu pentru ceea ce am trait in luna cat am fost plecati la soare.

Asa cum am scris anterior pe 20 Ianuarie ne-am mutat in St Martin unde urma sa ne petrecem ultimile zile din aceasta vacanta.

Toata aceasta vacanta a fost un roller coaster de emotii. Nu mi-as fi inchipuit ca o plecare de o luna cu Thomas va implica atat de multe aventuri.

Asa cum v-am scris, suntem in St Barth de cateva zile si pe 20 ianuarie ne mutam la loc in St Martin.

Ceea ce am observat diferit anul acesta fata de anii precedenti cand am fost pe insula este schimbarea climatica. Dusuri scurte erau si inainte dar acum este si foarte mult vant si face imposibila sederea la plaja, desi sunt in medie cam 27- 28 de grade. In St Martin era ok, nu era vant, puteai sta linistit la plaja. Nu credeam ca voi spune asta vreodata dar imi e dor de St Martin si abia astept sa ne intoarcem acolo :))

Pe data de 6 Ianuarie ne-am mutat in St Barth, care este la 45 de minute de mers cu barca de St Martin sau la 15 minute cu avionul. Dar cum aterizarea aici pe insula este destul de…dificila pentru stomacul nostru, am preferat barca.

Asa cum ati aflat noi am fugit de iarna din Romania si am venit la soare, in Caraibe. Daca mi-ati citit articolele anterioare probabil sunteti la curent cu peripetiile avute inca de la aterizarea in Amsterdam.

Cum am mentionat, am aterizat pe 31 decembrie in Saint Martin unde trebuia sa stam 6 zile. Ne-am inchiriat masina pentru ca insula are multe plaje pe care voiam sa le incercam. De mentionat este ca la noi este a treia vizita pe aceasta insula deci stiam cam care sunt locurile care merita si cele care nu merita atentia noastra.

Bun! Asa cum am scris in articolul anterior, pe noi ne-a gasit 2020 la soare dar nu cu picioarele in nisip ci dormind ca 3 porcusori :)) Vreau sa incep prin a spune ca desi suntem de 3 zile aici, este vacanta cu cele mai multe peripetii intr-un timp atat de scurt. Despre ce vorbesc? Pai luati-va o cafea, faceti-va confortabili si cititi cu atentie cele ce urmeaza.

La final de an, toata lumea se gandeste la ce a fost bine si ce nu in anul care tocmai se incheie, isi fac planuri pentru anul ce urmeaza si isi propun ce sa nu mai repete.

Un articol mult mult asteptat 🙂 Marti vom pleca pentru 3 saptamani undeva la cald impreuna cu Thomas. Adica mami, tati si cu bebe Thomas. Vom pleca din Bucuresti cu o escala de 2 ore la Amsterdam si dupa aceea ne asteapta un zbor de 9 ore. Nu zborul ma ingrijoreaza pe mine ci diferenta de fus orar.

De cand il am pe Thomas, m-am inscris in diverse grupuri pe facebook ce tin de bebelusi, parenting, hainute, jucarii etc. Unul dintre cele mai bine organizate grupuri este La primul bebe.

Anul acesta sarbatoresc al doilea Craciun cu Thomas, minunea mea de la Dumnezeu. In fiecare seara cand ii spun rugaciunea, in incheiere, ii multumesc Domnului pentru ce mi-a oferit. Mereu am fost de parere ca El a avut un plan pentru mine si tot ce mi s-a intamplat rau, a fost pentru ca ma astepta ceva mai bun. Si asa a si fost! Thomas este tot ce am eu mai bun si mai scump pe lumea asta.

Am inceput acest blog in ideea de a ajuta alte femei care sufera de infertilitate sa gaseasca diverse informatii pe care eu le-am crezut utile si pe care mi-ar fi placut sa le cunosc in toti anii in care am suferit la randul meu de aceasta boala. Si inca sufar pentru ca tot nu pot concepe un copil in mod natural dar macar Dumnezeu ni l-a daruit pe Thomas, care este cel mai bun copil pentru noi!